POZELE ELEVILOR: prezentare

În proiectul “Oraşul nostru – decizia noastră” am folosit plimbările urbane ca mod de a descoperi oraşul, cu vecinătăţile sale contradictorii sau armonioase, dar şi ca mod de a reflecta asupra relaţiilor sociale care se nasc între grupuri diferite de oameni, care locuiesc şi traversează vecinătăţi diferite.
Prima plimbare a echipei de proiect a avut loc în cartierul Ferentari, iar copiii de la Şcoala cu clasele I-VIII nr. 136, din Prelungirea Ferentari, au fost ghizii plimbării; studenţii arhitecţi au fost musafirii. Copiii au ales traseul şi locurile pe care să le vizităm. A doua plimbare urbană a avut loc în centru, studenţii arhitecţi fiind ghizii iar copiii fiind musafiri.
În timpul plimbărilor, copiii de la Şcoala nr. 136 au fotografiat locurile şi lucrurile pe care le-au considerat interesante: urâte, frumoase, luminoase, familiare…care se află în vecinătatea Şcolii 136 şi în vecinătatea Şcolii de arhitectură. Am găsit atât locuri/ lucruri familiare cât şi locuri/ lucruri extra-ordinare în ambele vecinătăţi.
Aşa că am început să ne întrebăm cum se leagă ele, cum nu se leagă ele, cum contribuie ele la modul în care ne trăim oraşul, zi de zi.
Întrebarea rămâne deschisă.

CATEVA CUVANTE...

7 imagine au fost facut în centru al Bucurestiului si 9 la Ferentari. Care?

CLADIRI

PE STRADA

29/04/09 - PRIMA PLIMBAREA PRIN CENTRU

Marti 28 mai 2009, ne am întelnit cu studenti la universitatea de arhitectura si fiercare dintre ei au pus pe harta locurile pe care le au ales. Traceu pentru plimbarea noastra cu elevi de la scoala 136 a fost definit pentru a prezinta aceste locuri si pentru a explica cum, fiînd într-un spatiu, putem sa ne gandim sa-l modificam. Miercuri 28 mai 2009, ne am întelnit cu elevi la fântâna piata universitate si am inceput plimbarea...

1- Am mers în spatele unui bloc si am descoperit un fel de mica piata cu o cafenea de unde iese un miros de cafea. Dar, din pacat, acest spatiu era fara mobilier sa stam mai mult si era plin de masini.
2- Acelas problema cu masini se regaseste in fata scolii de arhitectura. Acest spatiu ar fi putut sa fie un spatiu unde studenti poate sa se relaxeaza. Din pacat nu exista...
3- Iaras, mergând la biserica rusa (care are o arhitectura neobisnuita pentru Bucuresti), placerea noastra a fost perturbata din cauza masinilor.
In aceste locuri, chiar daca n-au înteles de ce ne oprim spunînd ca este urit, prin discuti, elevi au înteles ca exista un potential si ca situatia actuala poate sa fie schimbata.
4- Pe drum, am remarchat un cos, prins între cladiri luxios. Oare ar fi o fabrica? Dupa, am întrat în biblioteca centrala de stat. Este un loc public, dar era prima data ca, în timpul plimbarii, am întrat într-o cladire.
5- La Hanul cu Tei (folosit ca Han în trecut, înaite se spune ca erau Tei acolo), tot eram într-un fel de spatiu interior neacoperit: o curte. unde sunt magazine de arta. Acolo studenti au explicat elevilor ca merg pentru a cumpara materiale pentru studile lor: craion, pictura... în acest spatiu, era o expozitia care a atras atentia elevilor.
6- Am ajuns strada Lipscani unde am observat santierului care creaza pe strada o situatia interesanta si surprizatora pentru ca sunt pasarele, pentru ca ramane nisip în mijlocul strazii ca la plaja. Dar pe de alta parte, faptul ca santierul dureaza mult poate sa da o imaginea rea despre centrul bucurestiului.
7- Sa mergem în gradina lânga Biserica Sfântu Gheorghe, am trecut prin pasajul sub Bd-ul Bratiana. Am vazut kilometru 0 de unde sunt calculate distantele unui loc de la Bucuresti si care e folosit pentru a numerota cladire într-o strada (cifra cel mai mica e cel mai aproape de centru).
8- Sa mergem pe Bd-ul Bratianu, am descoperit Calea mosilor care era un dintre cinci pod-uri (caile de comert cele mai vece) al Bucurestiului.
9- Pe Bulevardul, ascunsa, sta o biserica mutata acolo în perioada comunismului.
10- Am terminat plimbarea piata Sf Anton. Chiar daca nu era un spatiu primitor (acolo sunt materiale si masinile folosite pentru santierul Str Lipsani...) am gasit unde sa ne asesam la umbra.

Chiar daca elevi n-au vrut sa ne plimbam printre strazi, preferând parcurile, le au placut plimbarea; cea ce înseamna ca structura urbana densa are si calitatile sale.

01/05/09 - A DOUA PLIMBAREA PRIN CENTRU

Pe întai mai, pentru elevi care n-au venit pe 29 aprilie, am facut o alta plimbare fara studenti. Elevi au vrut sa mergem într-un parc, atunci am definit traceau sa mergem la parcul Izvor, trecând prin cateva locuri alese de studenti...

1'- Am inceput cu piata unde mirosea cafea. Dar, fînd ca e congediu azi, magazinul era inchis si mirosea mai putin cafea. In plus, era mai putin masine.

2'- Am stat putin la fântâna si elevi erau dezamagiti pentru ca apa nu curgea. O eleva a remarchat un desen tracat pe un banc si a spus ca îi place. Dupa, am trecut la pasajul piata universitate si elevi au fost atras de o sculptura facute cu materiale reciclate.
3'- Am fost la biserica rusa. Am vizitat-o. Era în santier. Am explicat ca se renoveze picturile.
4'- Biblioteca de stat era închis.
5'- Iaras, la Hanul cu Tei magazinele erau închis. Expozitia cu picturi nu mai era în curte. Acest loc era foarte linistit.
6'- Strada lipscani am mers pe podul din cauza santierului. Am explicat ca acesta strada e un centru vechi de comert. Azi, nu era aglomerat. A fost mai simplu decît pe 29 aprilie sa circulam acolo.
7'- în pasajul Villacrosse, elevi s-au instalat la o masa. Din pacat n-am putut sa stam pentru ca aceste locuri erau rezervate pentru cel care consumau la cafenea.
8'- Pa strada, vitrinele au atras interesul elevilor. Dupa, am ajuns la o cladire înalta. Doi elevi au facut o poza. Au crazut ca era înalte pentru ca avea antene de telecomunicare. Dar au descoperit ca acoperisul e folosit pentru indicator. Acest bloc-turn e un semnal publicitar. Vorbînd cu ei, chiar daca îi place cladirile impresionante, au remarcat ca nimic nu se întempla lânga acest cladire si ca era mai placut în pasajul villacrosse sa stam...
9'- Sa mergem la parcul Izvor, am fost într-o strada unde erau copaci mari. Elevi s-au amusat cu frunze. In parcul era un eveniment pentru întai mai. Findca era prea aglomerat, am plecat sa cautam leagane.
10'- Pe drum, vorbînd, au descoperit ca acum 30 de ani, era un cartier în locul parcului Izvor. Au fost demalat în perioada comunismului. Mai departe, pe splaiul Dambovitei, scara palatului justitiei au devenit un element care le au amusat. In spate este un parc (cu picture pe perete) unde au gasit jocul lor preferate: o leagan mare!

Acesta plimbarea era mai putin legate de descoperire demersului de proiectare decît experimentarea spatiului public pentru a gasi un mod de a juca cu elemente care existe într-un oras.

01/05/09 - spatiu public ca o explorare ludica

explorarea orasului: privire, folosire si deturnare elementelor cumpunînd spatiu public

01/05/09 - PLIMBAREA: impresionant sau nu!

Cu Emil, am vorbit despre cladire impresionante. Intrebarea la care am ajuns nu era faptul ca e bine sau nu de a construi în inaltime dar sa analisam calitatea locului la parter orasului. Am analisat cum am simtit locurile unde am trecut...

29/04/09 - PLIMBAREA: situatia santierului

raumlabor cu proiectul "uberlandboot" a dezvoltat o instalatia efemera legate unui santier.

29/04/09 - PLIMBAREA: jos masinile

cf: "happening" p 86 în caietul proiectului IP: Edification des lieux et paysage, UAUIM, 2006

29/04/09 - PLIMBAREA: poluarea vizuala

29/04/09 - PLIMBAREA: podoaba spatiului

Prima plimbare urbana!

plimbare urbana in ferentari from video_activism on Vimeo.

08/04/09 - PLIMBAREA PRIN FERENTARI

Pe 7 aprilie ne am intelnit cu elevi de la 136 si ei ne au povestit despre 2 spati verzii care le plac si la care vor sa se duce. Mergînd prin cartier, elemente ca elevi au vrut sa fotografiez, discutii între noi si întelnire cu locuitori au definit traceu ne am dorit sa luam (cf. harta) :

1- Sa mergem spre parcul Toporasi, trebuie sa trecem calea ferata. Andrei are matusa sa care locuieste în apropriere. L-am urmarît pe strada Andrei Iacob.
2- Dupa, ne am referit un pic pe harta sa ajungem în parc. Andreea si Daniela care a ales acest spatiu verde nu stie drumul prin strazile mici. Sunt obisnuite sa se duc cu autobus. Cînd eram în parc, am aflat ca îi place mai mult acest mic parc decît celat pentru ca e mai intim.
3- Sa mergem spre Piata Ferentari unde e un parc mai mare, am luat strada Toporasi. Era cald si ne am oprit la un magazin mic sa luam apa.
4- E destul de mult trafic unde stam. Atunci, am continuat drumul pe linea ferata dezafectata. O eleva se aminteste de trenul pentru calatori care treceau acolo. Un coleg de clasa a crazut ca erau doar trenuri de marfa aici. Ne am întelnit o persoana batrâna cînd ne ducam spre Calea Ferentari. Ne a interzis sa mergem unde e mult trafic...
5- … Drumul nostru s-a schimbat atunci. « E frumos aici » ne spune ea. În acelasi timp era trista uzinele s-au inchis si ca nimic nu se mai face aici. Ne a fost povestit mai mult despre acest loc. În 1953, strada unde eram treceau prin un câmp de flori si linea ferata era folosit de muncitor care mergeau la fabrica cu trenul…
6- Am ajuns la Piata Ferentari, dar sa mergem în parc sunt multe strazii de traversat. Pina la urma am ajuns si ne am odhinim.

Pentru a termina, am vorbim în iarba. Elevi au apeciat acesta plimbare, chiar daca la inceput n-au înteles de ce nu luat masina. Au remarcat ca nu vezi acelasi lucruri luând transport în comun. Sunt strazii linistit unde e placut sa fie pe jos. Chiar daca, pentru niste elev, îi place masinile, traficul n-a fost privit ca o calitate pentru orasul. Cu plimbarea, amintire a fost activati (unde statea familia lor, cum era linea ferata…) si anumite cladirii a atras atentia elevilor (case de carton, o centrala electrice, un bloc neobisnuit care e mai mare…).
In ciuda a fost aprecia momentul ca am trecut în cartier, un elev a spus ca Ferentari e cel mai rau cartier. Am împresia ca prejudecati ramane si ascude calitatile cartierului care, pe de alta parte, nu sunt pus în valoare.

o referinta despre plimbare urbane: stalker

08/04/09 - PLIMBAREA: neobisnuit

Emil spunea ca este un bloc neobisnuit. Lânga acesta cladire exita o centrala electrica care a impresionat Andreea.

08/04/09 - PLIMBAREA: împreuna

Asemblaj materilor / Oras-Colaj
cladirea industriala abandonata din spate poate sa fie folosite? (cf. AAA)

08/04/09 - PLIMBAREA: iarba

Un teren viran lânga calea ferata dezafectata: cum ar fi cu iarba?

08/04/09 - PLIMBAREA: altundeva

Aici sunt altundeva...

08/04/09 - PLIMBAREA: o idea

Daca facem putin curatenie si lasam iarba sa creste, daca punem scaune, atunci putem sa facem un loc de vis pentru plimbare între centru si periferie (referinta, Landshaftpark, Peter Latz).

08/04/09 - PLIMBAREA: PLB

PLB: Pasarii, Locuire, Bricolaj
link-ul: Archimède, le cas du Hainaut, 2008

03/04/09 - SCHIMBAREA IN CURTEA SCOLII

01/04/09 - DESFASURAREA SEDINTEI

Sedinta s-a organisata în patru parti:
1- Mape cu presentarea proiectului si o harta Bucurestiului sunt distribuite.
2- Se lucreaza în grup de 3 elevi cu un student:
a-fiercare elev are casa sa de gasit pe harta ;
b-fiercare grup incearca da definesc un oras (din ce se compune, aspecte positive si negative...)
3- Un dupa altul, grupele presinta "cercetarea lor" (cf. jos)
4- Tema pentru elevi e explicata: fiercare elev are un loc de gasit în apripriere scolii (in care e placut sa se plimbe, în care simti teama, unde sunt amintiri placute sau neplacute, un loc vazut din autobuz...)

01/04/09 - Grupul lui SABIN

- Orasul are mai putin spatii verzi, mai putin apa naturala si mai multe cladiri decât un sat. Cum acest percepere poate sa fie schimbat?
- Orasul e complex si sunt multe probleme. Sunt functiuni: "transport în comun, hoteluri, muzee, spitale..." dar omul simte si alte chestii: "culori inchise, confort...". Cum simti elevi mediul lor de viata?

01/04/09 - Grupul ANTONIEI

- Brainstorming: orasul se cumpune de fragment eterogen, iar aceste elemente formeaza un ansemblu. E o "muzica" plin de semnificatie de descoperit? Ma gandesc la cubism, cu colaje si visiunea lor asupra orasului. Dar sunt alte referinte de gasit! La ce t-ai gandit Antonia?
- Multe cuvante se refer la functiuni care se gaseste în oras, dar fraza "cartier ca mândrie personala" introduce notiunea de oras trait, de sentimente legate unui spatiu. Pe acesta directia tre sa continuam sa gasim viziune lor individuala. Pentru asta, afiliere poetic si jocuri cu cuvânte poate sa fie o pista (cf. Grupul iuliei).

-

01/04/09 - Grupul ROXANEI

- In oras ai casa ta si te întelnesti cu oameni care îti place: familia, prieteni... Unde? Cum?
- In oras sunt strazii mari si functiune multe (parcuri, mall, restaurant, benzerie, circ, parcare, cinema, spitale...). Aceste sunt puse un langa altul? Se întrepatrude?
- Orasul e diferit fata unui sat: "în oras, produse sunt mai scump si nu stii daca sunt bune sau nu; în schimb, la tara n-ai ce sa comper pentru ca ai produse bune în curte" (cf. City farmer, jardins partagés...)

01/04/09 - Grupul lui DACIAN

- Positia cartierul lor e definita în fonctia de centru, cu linia de tramvail, nu unui cartier din apropriere. Acesta constatare e sau nu e pentru toti si intotdeauna adevarat?
- Desenele copilor arat un traceu care porneste de la scoala. Am impresia ca este drumul spre casa lor, e asta? Am remarcat cu harta lor mentala ca ei iei un drum destul de lung. si ma intreb daca e legat de santierul în spate scolii. Intr-adevar, un gard a fost construit unde treceau oameni inaite. Ar fi interesant sa le întrebam daca îi place de acest perete? Daca drumul spre acasa nu era mai simplu inaite? Daca acum nu sunt mai isolat si mai departe de strada principala?

01/04/09 - Grupul DORINELEI

- Un tabel cu aspecte positive si negative produce intentii pentru un proiect: "Trafic mai putin, locuri de vizitat, locuri pentru tineri..." (cf. Idei mici pentru un oras mare)
- Niste idei pus împreuna poate sa fie în conflict: parcare spatioasa pentru toate masinile din Bucuresti/spatii verzi mari plin de copaci si fara poluare... Preferam sa traim fara spatii verzi sau fara masini? Poate avem nevoie de ambele! Care sunt alternative posibile? Aceste contradictii pus în valoare poate sa produce schimbare idele si proiecte!

01/04/09 - Grupul IULIEI

- Orasul e vazut de elevi la diferite scari cu representare în plan si sectiune ca arhitecti si urbanisti!
- Facînd o lista, intr-un mod spontan, s-a facut jocuri de cuvînd expresiv: "Rauri, Gauri, Lacul Mori, Locuri, Poduri...". Atelierul de scriere despre orasele lui François Bon în franta explora acesta idea. Este inspirat de un grup de scritor numit "oulipo" (R. Queneau, G. Perec, I. Calvino...)

01/04/09 - DUPA INTILNIRE

Dupa intilnirea de la scoala 136 din Prelungirea Ferentari am vorbit în autobuz (studenti si asociatia Komunitas) de diverse chestii:

Ce facem daca toti elevii vor benzinarie, case albastre flash si mall în cartierul lor? Le dam ca asta vor ei?
Pentru a resuma ce s-a spus, idea principala e ca trebuie sa-i facem sa constientizeze si sa descompunem gandurile lor. De ce vor un mall sau o benzarie? Vointa vine din ei sau e difuzata de mijlocul lor de viata (televiziune, publicitate...)? Acest gen de amenajare prezinta numai aspecte positive sau sunt si aspecte negative? Care? Atunci, putem sa mergem mai departe cu ideile lor si sa descoperim alte aspecte.

De exemplu, poate ca elevilor le place cînd e o activitate mare, ca la piata; poate nu le place mirosul de benzina; poate ca le place cafenele/baruri care nu se gasesc pe strada unde locuiesc ei... Cu aceste considerente, putem sa stabilim un proiect care depaseste standardele pentru a crea locuri mai placut si mai intense.

Aceste intrebare nu se pune numai in legatura cu tinerii. De exemplu, un investitor care vede numai interesul (sa fie rentabil) spune ca într-o cladire de locuinte ele vrea curtea interioara sa fi asfaltata: e mai curat, si mai ieftin. Dar, arhitectul se gandeste la alte aspecte: sa fie un loc mai placut cu copaci, lemn pe jos si scaune. Atunci, meseria noastra e sa-l convigem ca propunerea noastra, chiar daca e mai scumpa, aduce valoare prin calitatea spatiului.

Revenim la niste probleme care se pot întimpla într-un demers "participativ". Un locuitor vrea ca strada lui sa fie linistita si plin de copaci, dar el nu vrea sa fi vegetatie în locul sau de parcare în fata de casa sa: E locul pentru masina sa de care îi este foarte mîndru! E foarte caricatural, dar acest exemplu arata conflicte între interesele individuale si colective. E numit "not in my backyard".

Orasul a fost definit de elevi mai mult cu functiuni decît cu percepere!

Chiar daca multi au povestit despre autostrazi, cladirei inalte si spectaculoase, banci... multe elemente mici legate de ce au simtit elevii a fost initia: traceu spre casa, cartierul ca mândrie personale, distractie, dansatori... Un elev a facut niste jocuri cu cuvânte prin repetare care mi se pare plin de potential si de imaginar : Rauri / Gauri / Lacul Mori / Locuri / Poduri... Sunt ateliere de scriere care pornesc cu acest gen de exercitiu. Pentru noi, poate sa fie un mod de a lucra cu elevii, sa gasim dimensiuni ascuse.

Aveti alte pareri, referinte... comentarile voastre sunt bine venite!

ORASUL NOSTRU, DECIZIA NOASTRA

"Orasul nostru, Decizia noastra" este un atelier de urbanism participativ si educatie non-formala pentru tineri, dezvoltat de Asociatia Komunitas, in perioada 1 martie – 30 iulie 2009, cu sprijinul Comisiei Europene, prin programul Tineret in Actiune.

Proiectul se desfasoara in Scoala 136 din cartierul Ferentari si la facultatea de arhitectura Ion Mincu de la Bucuresti, cu un grup de elevi din clasa a VIa si cu un grup de studenti din anul 2. Este un experiment de colaborare intre un specialist din Franta, o mica asociatie de stiinte sociale aplicate, o scoala dintr-un cartier defavorizat, viitori arhitecti si vizionari ai orasului. In final, publicul larg va fi invitat sa afle ce am lucrat noi impreuna, intr-o expozitie interactiva.

Metode de lucru: plimbari urbane, exercitii de proiectare, lucru in echipa, fotografii, desene, discutii, modelaj, povesti ale orasului.

Proiectul are ca scop intelegerea orasului ca un spatiu al fiecaruia dintre noi si al tuturor, pe care il putem construi si imbunatati impreuna.

Speram ca viitorii locuitori ai orasului – copiii de azi – sa ia parte la deciziile privind spatiul urban care ii inconjoara, sa isi poata exprima si reprezenta dorintele si necesitatile. Speram ca viitorii proiectanti ai orasului – studentii arhitecti de azi – sa se apropie mai mult de oamenii simplii, ale caror vieti sunt influentate si afectate de toate proiectele de constructie sau amenajare din orasul lor. Mici interventii vor incheia acest experiment, punând bazele pentru un proiect de viitor.

proiecte_kom@yahoo.com