joi, 30 aprilie 2009
08/04/09 - PLIMBAREA PRIN FERENTARI
Pe 7 aprilie ne am intelnit cu elevi de la 136 si ei ne au povestit despre 2 spati verzii care le plac si la care vor sa se duce. Mergînd prin cartier, elemente ca elevi au vrut sa fotografiez, discutii între noi si întelnire cu locuitori au definit traceu ne am dorit sa luam (cf. harta) :
1- Sa mergem spre parcul Toporasi, trebuie sa trecem calea ferata. Andrei are matusa sa care locuieste în apropriere. L-am urmarît pe strada Andrei Iacob.
2- Dupa, ne am referit un pic pe harta sa ajungem în parc. Andreea si Daniela care a ales acest spatiu verde nu stie drumul prin strazile mici. Sunt obisnuite sa se duc cu autobus. Cînd eram în parc, am aflat ca îi place mai mult acest mic parc decît celat pentru ca e mai intim.
3- Sa mergem spre Piata Ferentari unde e un parc mai mare, am luat strada Toporasi. Era cald si ne am oprit la un magazin mic sa luam apa.
4- E destul de mult trafic unde stam. Atunci, am continuat drumul pe linea ferata dezafectata. O eleva se aminteste de trenul pentru calatori care treceau acolo. Un coleg de clasa a crazut ca erau doar trenuri de marfa aici. Ne am întelnit o persoana batrâna cînd ne ducam spre Calea Ferentari. Ne a interzis sa mergem unde e mult trafic...
5- … Drumul nostru s-a schimbat atunci. « E frumos aici » ne spune ea. În acelasi timp era trista uzinele s-au inchis si ca nimic nu se mai face aici. Ne a fost povestit mai mult despre acest loc. În 1953, strada unde eram treceau prin un câmp de flori si linea ferata era folosit de muncitor care mergeau la fabrica cu trenul…
6- Am ajuns la Piata Ferentari, dar sa mergem în parc sunt multe strazii de traversat. Pina la urma am ajuns si ne am odhinim.
Pentru a termina, am vorbim în iarba. Elevi au apeciat acesta plimbare, chiar daca la inceput n-au înteles de ce nu luat masina. Au remarcat ca nu vezi acelasi lucruri luând transport în comun. Sunt strazii linistit unde e placut sa fie pe jos. Chiar daca, pentru niste elev, îi place masinile, traficul n-a fost privit ca o calitate pentru orasul. Cu plimbarea, amintire a fost activati (unde statea familia lor, cum era linea ferata…) si anumite cladirii a atras atentia elevilor (case de carton, o centrala electrice, un bloc neobisnuit care e mai mare…).
In ciuda a fost aprecia momentul ca am trecut în cartier, un elev a spus ca Ferentari e cel mai rau cartier. Am împresia ca prejudecati ramane si ascude calitatile cartierului care, pe de alta parte, nu sunt pus în valoare.
o referinta despre plimbare urbane: stalker
1- Sa mergem spre parcul Toporasi, trebuie sa trecem calea ferata. Andrei are matusa sa care locuieste în apropriere. L-am urmarît pe strada Andrei Iacob.
2- Dupa, ne am referit un pic pe harta sa ajungem în parc. Andreea si Daniela care a ales acest spatiu verde nu stie drumul prin strazile mici. Sunt obisnuite sa se duc cu autobus. Cînd eram în parc, am aflat ca îi place mai mult acest mic parc decît celat pentru ca e mai intim.
3- Sa mergem spre Piata Ferentari unde e un parc mai mare, am luat strada Toporasi. Era cald si ne am oprit la un magazin mic sa luam apa.
4- E destul de mult trafic unde stam. Atunci, am continuat drumul pe linea ferata dezafectata. O eleva se aminteste de trenul pentru calatori care treceau acolo. Un coleg de clasa a crazut ca erau doar trenuri de marfa aici. Ne am întelnit o persoana batrâna cînd ne ducam spre Calea Ferentari. Ne a interzis sa mergem unde e mult trafic...
5- … Drumul nostru s-a schimbat atunci. « E frumos aici » ne spune ea. În acelasi timp era trista uzinele s-au inchis si ca nimic nu se mai face aici. Ne a fost povestit mai mult despre acest loc. În 1953, strada unde eram treceau prin un câmp de flori si linea ferata era folosit de muncitor care mergeau la fabrica cu trenul…
6- Am ajuns la Piata Ferentari, dar sa mergem în parc sunt multe strazii de traversat. Pina la urma am ajuns si ne am odhinim.
Pentru a termina, am vorbim în iarba. Elevi au apeciat acesta plimbare, chiar daca la inceput n-au înteles de ce nu luat masina. Au remarcat ca nu vezi acelasi lucruri luând transport în comun. Sunt strazii linistit unde e placut sa fie pe jos. Chiar daca, pentru niste elev, îi place masinile, traficul n-a fost privit ca o calitate pentru orasul. Cu plimbarea, amintire a fost activati (unde statea familia lor, cum era linea ferata…) si anumite cladirii a atras atentia elevilor (case de carton, o centrala electrice, un bloc neobisnuit care e mai mare…).
In ciuda a fost aprecia momentul ca am trecut în cartier, un elev a spus ca Ferentari e cel mai rau cartier. Am împresia ca prejudecati ramane si ascude calitatile cartierului care, pe de alta parte, nu sunt pus în valoare.
o referinta despre plimbare urbane: stalker
08/04/09 - PLIMBAREA: neobisnuit
Emil spunea ca este un bloc neobisnuit. Lânga acesta cladire exita o centrala electrica care a impresionat Andreea.
08/04/09 - PLIMBAREA: împreuna
Asemblaj materilor / Oras-Colajcladirea industriala abandonata din spate poate sa fie folosite? (cf. AAA)
duminică, 19 aprilie 2009
08/04/09 - PLIMBAREA: o idea
Daca facem putin curatenie si lasam iarba sa creste, daca punem scaune, atunci putem sa facem un loc de vis pentru plimbare între centru si periferie (referinta, Landshaftpark, Peter Latz).
vineri, 10 aprilie 2009
vineri, 3 aprilie 2009
joi, 2 aprilie 2009
01/04/09 - DESFASURAREA SEDINTEI
Sedinta s-a organisata în patru parti:
1- Mape cu presentarea proiectului si o harta Bucurestiului sunt distribuite.
2- Se lucreaza în grup de 3 elevi cu un student:
a-fiercare elev are casa sa de gasit pe harta ;
b-fiercare grup incearca da definesc un oras (din ce se compune, aspecte positive si negative...)
3- Un dupa altul, grupele presinta "cercetarea lor" (cf. jos)
4- Tema pentru elevi e explicata: fiercare elev are un loc de gasit în apripriere scolii (in care e placut sa se plimbe, în care simti teama, unde sunt amintiri placute sau neplacute, un loc vazut din autobuz...)
01/04/09 - Grupul lui SABIN
- Orasul are mai putin spatii verzi, mai putin apa naturala si mai multe cladiri decât un sat. Cum acest percepere poate sa fie schimbat?
- Orasul e complex si sunt multe probleme. Sunt functiuni: "transport în comun, hoteluri, muzee, spitale..." dar omul simte si alte chestii: "culori inchise, confort...". Cum simti elevi mediul lor de viata?
- Orasul e complex si sunt multe probleme. Sunt functiuni: "transport în comun, hoteluri, muzee, spitale..." dar omul simte si alte chestii: "culori inchise, confort...". Cum simti elevi mediul lor de viata?
01/04/09 - Grupul ANTONIEI
- Brainstorming: orasul se cumpune de fragment eterogen, iar aceste elemente formeaza un ansemblu. E o "muzica" plin de semnificatie de descoperit? Ma gandesc la cubism, cu colaje si visiunea lor asupra orasului. Dar sunt alte referinte de gasit! La ce t-ai gandit Antonia?
- Multe cuvante se refer la functiuni care se gaseste în oras, dar fraza "cartier ca mândrie personala" introduce notiunea de oras trait, de sentimente legate unui spatiu. Pe acesta directia tre sa continuam sa gasim viziune lor individuala. Pentru asta, afiliere poetic si jocuri cu cuvânte poate sa fie o pista (cf. Grupul iuliei).
- Multe cuvante se refer la functiuni care se gaseste în oras, dar fraza "cartier ca mândrie personala" introduce notiunea de oras trait, de sentimente legate unui spatiu. Pe acesta directia tre sa continuam sa gasim viziune lor individuala. Pentru asta, afiliere poetic si jocuri cu cuvânte poate sa fie o pista (cf. Grupul iuliei).
-
01/04/09 - Grupul ROXANEI
- In oras ai casa ta si te întelnesti cu oameni care îti place: familia, prieteni... Unde? Cum?
- In oras sunt strazii mari si functiune multe (parcuri, mall, restaurant, benzerie, circ, parcare, cinema, spitale...). Aceste sunt puse un langa altul? Se întrepatrude?
- Orasul e diferit fata unui sat: "în oras, produse sunt mai scump si nu stii daca sunt bune sau nu; în schimb, la tara n-ai ce sa comper pentru ca ai produse bune în curte" (cf. City farmer, jardins partagés...)
- In oras sunt strazii mari si functiune multe (parcuri, mall, restaurant, benzerie, circ, parcare, cinema, spitale...). Aceste sunt puse un langa altul? Se întrepatrude?
- Orasul e diferit fata unui sat: "în oras, produse sunt mai scump si nu stii daca sunt bune sau nu; în schimb, la tara n-ai ce sa comper pentru ca ai produse bune în curte" (cf. City farmer, jardins partagés...)
01/04/09 - Grupul lui DACIAN
- Positia cartierul lor e definita în fonctia de centru, cu linia de tramvail, nu unui cartier din apropriere. Acesta constatare e sau nu e pentru toti si intotdeauna adevarat?
- Desenele copilor arat un traceu care porneste de la scoala. Am impresia ca este drumul spre casa lor, e asta? Am remarcat cu harta lor mentala ca ei iei un drum destul de lung. si ma intreb daca e legat de santierul în spate scolii. Intr-adevar, un gard a fost construit unde treceau oameni inaite. Ar fi interesant sa le întrebam daca îi place de acest perete? Daca drumul spre acasa nu era mai simplu inaite? Daca acum nu sunt mai isolat si mai departe de strada principala?
- Desenele copilor arat un traceu care porneste de la scoala. Am impresia ca este drumul spre casa lor, e asta? Am remarcat cu harta lor mentala ca ei iei un drum destul de lung. si ma intreb daca e legat de santierul în spate scolii. Intr-adevar, un gard a fost construit unde treceau oameni inaite. Ar fi interesant sa le întrebam daca îi place de acest perete? Daca drumul spre acasa nu era mai simplu inaite? Daca acum nu sunt mai isolat si mai departe de strada principala?
01/04/09 - Grupul DORINELEI
- Un tabel cu aspecte positive si negative produce intentii pentru un proiect: "Trafic mai putin, locuri de vizitat, locuri pentru tineri..." (cf. Idei mici pentru un oras mare)
- Niste idei pus împreuna poate sa fie în conflict: parcare spatioasa pentru toate masinile din Bucuresti/spatii verzi mari plin de copaci si fara poluare... Preferam sa traim fara spatii verzi sau fara masini? Poate avem nevoie de ambele! Care sunt alternative posibile? Aceste contradictii pus în valoare poate sa produce schimbare idele si proiecte!
01/04/09 - Grupul IULIEI
- Orasul e vazut de elevi la diferite scari cu representare în plan si sectiune ca arhitecti si urbanisti!
- Facînd o lista, intr-un mod spontan, s-a facut jocuri de cuvînd expresiv: "Rauri, Gauri, Lacul Mori, Locuri, Poduri...". Atelierul de scriere despre orasele lui François Bon în franta explora acesta idea. Este inspirat de un grup de scritor numit "oulipo" (R. Queneau, G. Perec, I. Calvino...)
- Facînd o lista, intr-un mod spontan, s-a facut jocuri de cuvînd expresiv: "Rauri, Gauri, Lacul Mori, Locuri, Poduri...". Atelierul de scriere despre orasele lui François Bon în franta explora acesta idea. Este inspirat de un grup de scritor numit "oulipo" (R. Queneau, G. Perec, I. Calvino...)
01/04/09 - DUPA INTILNIRE
Dupa intilnirea de la scoala 136 din Prelungirea Ferentari am vorbit în autobuz (studenti si asociatia Komunitas) de diverse chestii:
Ce facem daca toti elevii vor benzinarie, case albastre flash si mall în cartierul lor? Le dam ca asta vor ei?
Pentru a resuma ce s-a spus, idea principala e ca trebuie sa-i facem sa constientizeze si sa descompunem gandurile lor. De ce vor un mall sau o benzarie? Vointa vine din ei sau e difuzata de mijlocul lor de viata (televiziune, publicitate...)? Acest gen de amenajare prezinta numai aspecte positive sau sunt si aspecte negative? Care? Atunci, putem sa mergem mai departe cu ideile lor si sa descoperim alte aspecte.
De exemplu, poate ca elevilor le place cînd e o activitate mare, ca la piata; poate nu le place mirosul de benzina; poate ca le place cafenele/baruri care nu se gasesc pe strada unde locuiesc ei... Cu aceste considerente, putem sa stabilim un proiect care depaseste standardele pentru a crea locuri mai placut si mai intense.
Aceste intrebare nu se pune numai in legatura cu tinerii. De exemplu, un investitor care vede numai interesul (sa fie rentabil) spune ca într-o cladire de locuinte ele vrea curtea interioara sa fi asfaltata: e mai curat, si mai ieftin. Dar, arhitectul se gandeste la alte aspecte: sa fie un loc mai placut cu copaci, lemn pe jos si scaune. Atunci, meseria noastra e sa-l convigem ca propunerea noastra, chiar daca e mai scumpa, aduce valoare prin calitatea spatiului.
Revenim la niste probleme care se pot întimpla într-un demers "participativ". Un locuitor vrea ca strada lui sa fie linistita si plin de copaci, dar el nu vrea sa fi vegetatie în locul sau de parcare în fata de casa sa: E locul pentru masina sa de care îi este foarte mîndru! E foarte caricatural, dar acest exemplu arata conflicte între interesele individuale si colective. E numit "not in my backyard".
Orasul a fost definit de elevi mai mult cu functiuni decît cu percepere!
Chiar daca multi au povestit despre autostrazi, cladirei inalte si spectaculoase, banci... multe elemente mici legate de ce au simtit elevii a fost initia: traceu spre casa, cartierul ca mândrie personale, distractie, dansatori... Un elev a facut niste jocuri cu cuvânte prin repetare care mi se pare plin de potential si de imaginar : Rauri / Gauri / Lacul Mori / Locuri / Poduri... Sunt ateliere de scriere care pornesc cu acest gen de exercitiu. Pentru noi, poate sa fie un mod de a lucra cu elevii, sa gasim dimensiuni ascuse.
Aveti alte pareri, referinte... comentarile voastre sunt bine venite!
Ce facem daca toti elevii vor benzinarie, case albastre flash si mall în cartierul lor? Le dam ca asta vor ei?
Pentru a resuma ce s-a spus, idea principala e ca trebuie sa-i facem sa constientizeze si sa descompunem gandurile lor. De ce vor un mall sau o benzarie? Vointa vine din ei sau e difuzata de mijlocul lor de viata (televiziune, publicitate...)? Acest gen de amenajare prezinta numai aspecte positive sau sunt si aspecte negative? Care? Atunci, putem sa mergem mai departe cu ideile lor si sa descoperim alte aspecte.
De exemplu, poate ca elevilor le place cînd e o activitate mare, ca la piata; poate nu le place mirosul de benzina; poate ca le place cafenele/baruri care nu se gasesc pe strada unde locuiesc ei... Cu aceste considerente, putem sa stabilim un proiect care depaseste standardele pentru a crea locuri mai placut si mai intense.
Aceste intrebare nu se pune numai in legatura cu tinerii. De exemplu, un investitor care vede numai interesul (sa fie rentabil) spune ca într-o cladire de locuinte ele vrea curtea interioara sa fi asfaltata: e mai curat, si mai ieftin. Dar, arhitectul se gandeste la alte aspecte: sa fie un loc mai placut cu copaci, lemn pe jos si scaune. Atunci, meseria noastra e sa-l convigem ca propunerea noastra, chiar daca e mai scumpa, aduce valoare prin calitatea spatiului.
Revenim la niste probleme care se pot întimpla într-un demers "participativ". Un locuitor vrea ca strada lui sa fie linistita si plin de copaci, dar el nu vrea sa fi vegetatie în locul sau de parcare în fata de casa sa: E locul pentru masina sa de care îi este foarte mîndru! E foarte caricatural, dar acest exemplu arata conflicte între interesele individuale si colective. E numit "not in my backyard".
Orasul a fost definit de elevi mai mult cu functiuni decît cu percepere!
Chiar daca multi au povestit despre autostrazi, cladirei inalte si spectaculoase, banci... multe elemente mici legate de ce au simtit elevii a fost initia: traceu spre casa, cartierul ca mândrie personale, distractie, dansatori... Un elev a facut niste jocuri cu cuvânte prin repetare care mi se pare plin de potential si de imaginar : Rauri / Gauri / Lacul Mori / Locuri / Poduri... Sunt ateliere de scriere care pornesc cu acest gen de exercitiu. Pentru noi, poate sa fie un mod de a lucra cu elevii, sa gasim dimensiuni ascuse.
Aveti alte pareri, referinte... comentarile voastre sunt bine venite!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
